Isramart : Politicile Romaniei in materie de mediu si energie, inainte de Copenhaga. Ce facem. Ce ar trebui sa facem

Isramart news:
Pe 6 decembrie incepe la Copenhaga summitul mondial privind schimbarea climatica. Un raport al CRPE vine ca o pregatire a pozitiilor Romaniei la acest eveniment si in acelasi timp ca o informare pentru opinia publica privind cele mai importante subiecte care vor face agenda pentru Romania in domeniul climatic.

Pana in prezent, Romania nu am avut politici si pozitii coerente in UE, am participat ca spectatori pasivi in timp ce angajamentele noastre ca stat membru au devenit deja foarte costisitoare. Dar tintele asumate de UE ni se vor aplica si noua, iar strategia 20-20-20 a UE (anumite tinte de reducere a emisiilor pana in 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga) implica deja costuri pentru Romania. Banca Mondiala estimeaza costul pe care il va suporta Romania pentru a fi in conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro pana in 2020 (6,1 miliarde de euro pana in 2015). Contributia Romaniei la obiectivele generale ale UE ar consta in principal din cresterea cotei energiei regenerabile si proiecte de eficienta energetica in cladiri rezidentiale, industrie, transport.

Raportul Centrului Roman pentru Politici Europene avertizeaza ca o parte din unitatile de generare de energie electrica (de la Turceni, Rovinari, etc) vor trebui sa fie inchise treptat din cauza emisiilor de NOx si SO2, daca nu se fac investitiile pentru ca acestea sa functioneze "curat", sau vor trebui sa plateasca pentru emisiile suplimentare de CO2. Principala cauza a intarzierilor in investitiile de "curatare" a energiei produse de aceste unitati este faptul ca guvernul nu are bani pentru a efectua aceste investitii costisitoare. De asemenea valoarea totala a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, in timp ce investitiile necesare in productia de energie electrica ar fi de pana la 35 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani doar pentru a aduce generarea de energie termica la standardele de eficienta si emisie internationale (majoritatea fondurilor pot fi atrase de pe piata privata, daca schimbam actualele politici).

Majoritatea acestor investitii de 35 miliarde de euro sunt eficiente din punct de vedere economic (deci pot fi facute prin investitii private). Investitorii s-au inscris la privatizarea productiei de energie electrica incepand din 2004. Cu toate acestea, guvernul a oprit complet orice privatizari in 2005 si nu intentioneaza sa vanda productia de energie electrica in viitorul apropiat (in ciuda angajamentelor noastre din Energy Road Map 2003-2013, de cand am negociat Capitolul 14 Energie la aderarea la UE).

Dimpotriva, ultimele discutii din guvern, transpartinice, merg spre crearea a una sau doua companii integrate de energie. Acestea nu vor putea atrage fonduri de pe bursa de valori sau angaja credite (pentru ca grupeaza unitati eficiente si ineficiente, reduc transparenta tranzactiilor cu energie electrica, ar avea nevoie de ani de performanta dovedita pentru a fi listate la bursa). O serie de investitori interesati de sursele de energie regenerabila sunt ingrijorati de posibilitatea de a concura cu una sau doua companii gigant care ar putea juca in functie de reguli diferite, mai favorabile.

Mai mult decat atat, unul dintre obiectivele crearii societatii(lor) integrate este acela de a "mentine locurile de munca in sectorul
minier". De fapt aceasta inseamna un angajament fata de alegatori pentru continuarea subventionarii mineritului (de data aceasta prin intermediul subventiilor incrucisate, deoarece ne-am angajat sa nu mai subventionam carbunele din 2010). Astfel de masuri contrazic eforturile de reducere a emisiilor de CO2. Abandonarea privatizarii si crearea unor societati energetice integrate reprezinta pasi inapoi pentru obiectivele de mediu.

Ca o consecinta a acestor politici inconsistente care au speriat investitorii privati si au intarziat privatizarile, Romania se confrunta cu un risc serios in ce priveste furnizarea de energie electrica: in urmatoarele doua decenii aproximativ 50% din productia de energie electrica ar trebui fie sa fie complet inchisa. Ne-am putea confrunta chiar cu pene si deficite de curent.

Pierderile de caldura la blocurile construite in perioada comunista sunt foarte mari si reprezinta aproximativ 30% din consumul total de energie termica al cladirilor. Un apartament cu 2 camere in Romania consuma la fel de multa caldura ca doua apartamente de 4 camere din Germania.

Reabilitarea unui bloc necesita cooperarea autoritatilor locale si centrale, plus disponibilitatea de fonduri de la proprietari. Aceasta explica de ce programul este foarte intarziat (numai cateva zeci de blocuri au fost finalizate). Pana la sfarsitul lui 2009, doar 35.000 apartamente vor fi finalizate (2-3% din numarul total de 84.000 de blocuri). Raportul CRPE face recomandari pentru ca procesul sa fie mai rapid si proprietarii responsabilizati.

Tranzactionarea AAU si lipsa de coerenta a politicilor

Angajamentul luat de Romania in conformitate cu Protocolul de la Kyoto este de a reduce emisiile cu 8% pana in 2012 fata de cele din 1989. Cu alte cuvinte, Romaniei ii este permis sa produca 1,279 miliarde tone CO2 intre 2008-2012. Cu toate acestea, avem un avantaj: economia noastra s-a restructurat major in ultimele doua decenii si industria grea si-a redus treptat cota din PIB. Prin urmare, producem cantitati semnificativ mai mici de CO2. Asta, Romania beneficiaza de ”drepturi de poluare”, numite unitati ale cantitatilor atribuite (AAU - assigned amount unit, 1 AAU echivaleaza cu dreptul de a emite 1 tona de CO2). In prezent, Romania are dreptul a avea aproximativ 350 milioane AAU.

Cel mai probabil, cresterea PIB-ului sau acordul pentru reduceri viitoare nu vor epuiza AAU-urile Romaniei, astfel incat cel putin o parte din ele ar putea fi vandute altor tari (Japonia, Europa de Vest). In ultimii ani, guvernul roman a fost nedecis in privinta celor doua optiuni. Acum guvernul se confrunta cu o alegere dificila: sa vanda AAU la un pret scazut in lunile urmatoare (dupa ce legislatia necesara este adoptata), sau sa riste sa le piarda cu totul daca un nou acord international post-Kyoto nu va permite ca AAU sa fie raportate dupa 2012.