Isramart : Parlamentul European cere UE să-şi asume rolul de lider în lupta împotriva schimbărilor de climă

Isramart news:
Stabilirea strategiei Uniunii Europene la apropiata Conferinţă la nivel înalt de la Copenhaga consacrată luptei împotriva efectelor schimbărilor de climă a fost una dintre temele de mare interes ale actualei sesiuni a Parlamentului European. Ei i-a fost consacrată o întreagă şedinţă plenară, în cadrul căreia au participat la dezbateri nu mai puţin de 54 de eurodeputaţi din toate grupurile politice existente în PE. Laitmotivul proiectului de rezoluţie şi al dezbaterilor a fost - uneori sub forma unor apeluri pline de dramatism - necesitatea ca la conferinţa de la Copenhaga să se ajungă la un acord "ambiţios şi obligatoriu sub aspect legal" care să vizeze reducerea drastică şi cât mai urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada post-2012, incluzând, totodată, angajamente financiare din partea ţărilor dezvoltate faţă de ţările emergente, precum şi sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a acordului. Mulţi dintre participanţii la dezbateri au avertizat că în lipsa unor măsuri urgente la nivel mondial, s-ar putea ca generaţiile viitoare să nu mai poată controla schimbările de climă. Obiectivul principal, asupra căruia a fost exprimat sprijin unanim, este reducerea - până în 2010 - a emisiilor de CO2 cu 30 la sută şi menţinerea restricţionării procesului de încălzire a climei la mai puţin de 2 grade Celsius. În acest scop, europarlamentarii au cerut, prin rezoluţia adoptată, şefilor de state şi Guverne "să dezvolte o politică externă privitoare la schimbările de climă" şi să adopte o poziţie comună, să vorbească "pe o singură voce", asigurându-şi astfel rolul de lider şi succesul la negocierile ce vor avea loc la Copenhaga. În textul final al rezoluţiei PE - adoptat cu 516 voturi pentru, 92 împotrivă şi 70 abţineri - membrii PE cer ca acordul ce va fi realizat la Copenhaga să asigure în mod obligatoriu:
- o reducere colectivă, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările dezvoltate la un nivel apropiat de limita superioară a scării de 25-40 la sută şi, pe termen mai lung, o reducere cu 80 la sută, până în 2050, comparativ cu cifrele anului 1990;
- ţărilor în curs de dezvoltare, în ansamblu, li se cere să-şi diminueze creşterea emisiilor de CO2 cu 15-30 la sută. Având însă în vedere ponderea lor economică, China, India şi Brazilia ar trebui să se oblige să realizeze obiective similare cu cele ale ţărilor industrializate;
- ţărilor dezvoltate li se cere să acorde sprijin financiar şi tehnic "suficient, durabil şi previzibil" ţărilor în curs de dezvoltare, pentru a le permite astfel să-şi asume angajamente privind reducerea emisiilor de CO2. Conform estimărilor specialiştilor UE, până în 2012 ar fi necesare, anual, circa 5-7 miliarde de euro.
Nivelul total al contribuţiei colective a UE la eforturile de combatere a efectelor încălzirii climei, inclusiv la cele destinate adaptării ţărilor în curs de dezvoltare la aceste eforturi, ar trebui să atingă, în opinia membrilor PE, până în 2020, cel puţin 30 miliarde de euro pe an;
- este considerată imperios necesară stabilirea unui regim de respectare a obligaţiilor asumate prin acord, care să includă mecanisme de alertă rapidă şi sancţiuni;
- vor trebui respectate standarde calitative riguroase în privinţa proiectelor de adaptare tehnologică aplicate în ţările în curs de dezvoltare, pentru a preveni însuşirea de către ţările dezvoltate a opţiunilor ieftine de reducere a emisiilor de CO2; garantarea că proiectele aplicate răspund unor standarde înalte, verificabile şi reale, care să sprijine inclusiv dezvoltarea durabilă a ţărilor în curs de dezvoltare;
- PE cere crearea unui mecanism mondial care să sprijine ţările în curs de dezvoltare să oprească, până în 2020, despăduririle masive din zona tropicală. Citând cele mai recente studii, ministrul suedez al Mediului, Andreas Carlgren, sublinia că defrişarea pădurilor, îndeosebi a celor tropicale, este cauza a o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul planetei;
- să se prevadă includerea sectoarelor transporturilor aeriene şi maritime internaţionale
într-un acord conform Convenţiei ONU privind schimbările de climă. Rezoluţia, ca şi dezbaterile ce au avut loc pe marginea ei, au subliniat că un acord eficient, cu rezultate în reducerea emisiilor de CO2, nu poate avea şanse de succes fără participarea tuturor "marilor actori" ai poluării atmosferei planetare, cu referire expresă la SUA, China, India sau Japonia.

Barack Obama va fi prezent la summit-ul de la Copenhaga

Liderii UE au salutat decizia preşedintelui Obama de a participa la summit-ul de la Copenhaga, unde intenţionează să anunţe primele măsuri de reducere a emisiilor de CO2, cunoscând faptul că SUA, alături de China şi India, sunt principalii "furnizori" de gaze cu efect de seră de pe planetă. Miercuri, Washingtonul şi-a asumat două angajamente importante: reducere cu 30 la sută a emisiilor de CO2 în 2025 şi de 42 la sută în 2030. Este adevărat, releva ieri Jean-Louis Borloo, ministrul francez pentru Protecţia mediului, cifrele amintite sunt inferioare celor ale UE, dar avem de-a face cu "un prim răspuns extrem de încurajator": un angajament american însoţit pentru prima oară de cifre şi termene.