Isramart : Poluarea şi protecţia atmosferei

Isramart news:
Poluarea atmosferei se referă la introducerea în atmosferă de către om, direct sau indirect, de substanţe care au o acţiune nocivă de natură să pună în pericol sănătatea omului, să deterioreze bunurile materiale şi să aducă atingere sau să păgubească valorile de agrement şi alte utilizări legitime ale mediului.
Formele poluării: 1. Fizică- este consecinţa introducerii în natură a unor forme de energie mecanică (poluare fonică), calorică (poluare termică), sau radiantă (poluarea radioactivă); 2. Chimică- este consecinţa introducerii în atmosferă fie a unor substanţe chimice care ridică nivelurile normale ale componenţilor naturali ai acestora, fie a unor substanţe fizice străine de compoziţia naturală a acestora; 3. Biologică- este consecinţa introducerii în atmosferă a microorganismelor care au ca sursă dejecţiile secreţiilor şi excreţiilor patogene.
Articolul 5 din OUG nr. 195/2005 prevede că statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:
a)accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;
b)asocierea în organizaţii pentru protecţia mediului;
c)consultarea în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;
d)dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu;
e)dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.
Potrivit capitolului X din OUG nr. 195/2005, cu privire la protecţia atmosferei, schimbările climatice, gestionarea zgomotului ambiental, statul şi cetăţenii lui se angajează la următoarele:
Art. 59
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
a)elaborează politica naţională şi coordonează acţiunile la nivel naţional, regional şi local privind protecţia atmosferei, schimbările climatice, precum şi pentru protecţia populaţiei faţă de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sănătăţii umane, în conformitate cu politicile europene şi internaţionale specifice;
b)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională în domeniul protecţiei atmosferei şi Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei;
c)elaborează, promovează şi, după caz, actualizează Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere;
d)coordonează elaborarea Programului naţional de reducere progresivă a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac;
e)elaborează, promovează şi actualizează Strategia naţională privind schimbările climatice, Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice;
f)asigură integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice în strategiile sectoriale;
g)administrează Registrul naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;
h)coordonează Sistemul naţional de estimare a emisiilor de gaze cu efect de seră;
i)coordonează implementarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;
j)aprobă şi promovează Planul Naţional de Acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot;
k)organizează activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul întregii ţări;
l)stabileşte, după caz, prin actele de reglementare, valori limită de emisie mai restrictive şi măsurile necesare în vederea respectării plafoanelor naţionale de emisii, respectiv a încărcărilor şi nivelelor critice.
Art. 60
(1)Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de seră şi condiţiile de elaborare a planurilor naţionale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2)Gestionarea durabilă şi unitară a resursei disponibile de credite de emisii de gaze cu efect de seră se realizează prin structuri special constituite, în cadrul Administraţiei Fondului pentru mediu.
Art. 61
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, prin autorităţile publice din subordinea sa, supraveghează şi controlează aplicarea prevederilor legale privind protecţia atmosferei şi gestionarea zgomotului ambiental, în care scop:
a)dispune încetarea temporară sau definitivă a activităţilor generatoare de poluare, în vederea aplicării unor măsuri de urgenţă sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de acţiuni;
b)solicită aplicarea măsurilor tehnologice, a restricţiilor şi interdicţiilor în scopul prevenirii, limitării sau eliminării emisiilor de poluanţi;
c)solicită luarea măsurilor în vederea respectării nivelului maxim admis al zgomotului ambiental.
Art. 62
Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri sunt obligaţi să întreţină perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.
Art. 63
Autorităţile cu responsabilităţi privind securizarea frontierei au obligaţia să nu permită intrarea/ieşirea din ţară a surselor mobile poluante care nu respectă prevederile legale în vigoare.
Art. 64
Persoanele fizice şi juridice au următoarele obligaţii în domeniu:
a)să respecte reglementările privind protecţia atmosferei, adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici;
b)să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare;
c)să asigure personal calificat şi să furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autorităţilor competente pentru protecţia mediului, datele necesare;
d)să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise prevăzute în legislaţia în vigoare;
e)să asigure, la cererea autorităţilor competente pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare;
f)să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea acestora, la depăşirea nivelurilor limită a zgomotului ambiental.
Protocoalele poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (Geneva, 1979) subliniază necesităţii punerii în aplicare a programului de supraveghere şi evaluare a transportului peste frontieră a poluanţilor atmosferici din Europa astfel: 1984, Geneva- finanţarea programului ENEP; 1985, Helsinki- reducerea dioxidului de sulf cu 35%; 1911, Geneva- compuşii organici volativi; 1994, Oslo- emisiile de sulfuri; 1998, Aarcus- metodele grele/poluanţii organici persistenţi; 1999, Gotenburg- acidificarea şi eutrafizarea; 1985, Viena- privind protecţia stratului de ozon