Isramart news:
China va avea o contributie substantiala la Conferinta ONU privind schimbarile climatice, prevazuta sa se desfasoare luna viitoare, la Copenhaga, si cere incheierea unui acord real, nu a unuia lipsit de continut, a declarat negociatorul chinez Li Gao, citat de agentiile Xinhua si Reuters.
“Vom incerca sa asiguram succesul summitului si nu vom accepta ca acesta sa se incheie cu un acord “gol” precum o simpla declaratie politica”, a insistat cu ocazia unui forum desfasurat la Beijing, Li Gao, reprezentand Comisia Nationala pentru Dezvoltare si Reforma (NDRC). Oficialul chinez a mai spus ca negocierile de pana acum s-au soldat cu unele progrese, dar nu suficiente.
Un nou acord privind incalzirea globala, menit sa inlocuiasca protocolul de la Kyoto, a carui valabilitate expira in 2012 este principalul obiectiv al apropiatei Conferinte ONU de la Copenhaga, insa negocierile sunt greoaie din cauza dezacordului privind cuantumul reducerii emisiei de gaze cu efect de sera intre tarile dezvoltate si cele in curs de dezvoltare.
Guvernul danez, care organizeaza reuniunea, a propus amanarea semnarii unui acord global pe aceasta tema pana in 2010, la Copenhaga urmand sa fie semnata o declaratie politica generala. Presedintele american Barack Obama a sustinut aceasta propunere, insistand insa ca doreste incheierea unui acord “cu efect operational imediat”. Conform majoritatii analistilor politici, declaratia presedintelui Obama confirma faptul ca, in pofida numerosilor ani de negocieri, incheierea unui acord complet, bazat pe Protocolul de la Kyoto, este o problema ce nu poate fi abordata la summit-ul ONU in capitala daneza.
In pofida angajamentelor asumate de actualul sef al Casei Albe, in speranta unei rupturi fata de politicile fostului presedinte american George W. Bush, oficialii europeni le reproseaza americanilor ca nu iau suficiente masuri si manifesta temeri ca Congresul american va fi in masura sa adopte pana anul viitor o lege privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
China a anuntat ca “studiaza” planul danez, dar se pare ca il accepta implicit, Li afirmand ca oferta inaintata de tarile dezvoltate privind finantarea transferului de tehnologie si crearea unui fond de surse nepoluante deschide calea spre un viitor acord.
China a depus mari eforturi diplomatice pentru incheierea unui nou acord, in domeniu. Pe de alta parte, presedintele chinez Hu Jintao s-a angajat pentru prima data, la inceputul acestui an, ca tara sa va reduce emisiile de dioxid de carbon, mai subliniaza agentia Reuters.
China detine, incepand de anul trecut, primul loc in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, devansand cu putin SUA. Impreuna, cele doua state sunt responsabile pentru 40% din emisiile globale de CO2.
Friday, November 27, 2009
Isramart :Cum pot salva soarta Planetei ultimele 38% din padurea amazoniana
Isramart news:
In fiecare an, o suprafata de padure de dimensiunile statului New York dispare, iar dioxidul de carbon care ajunge astfel in atmosfera insumeaza circa 17% din totalul emisiilor la nivel global care contribuie la schimbarea climei.
Indiferent de cate ori le auzi, sunt unele statistici care te dau intotdeauna peste cap. Una care ma incremeneste de fiecare data este asta: imaginati-va ca am lua toate masinile, camioanele, avioanele, trenurile si vapoarele din lume cu toate emisiile lor anuale. Cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe care o emit in atmosfera toate aceste masini, camioane, avioane, trenuri si vapoare laolalta este de fapt mai mica decat emisiile de dioxid de carbon care rezulta in fiecare an din defrisarea padurilor tropicale din Brazilia, Indonezia si Congo. In fiecare an, o suprafata de padure de dimensiunile statului New York dispare, iar dioxidul de carbon care ajunge astfel in atmosfera insumeaza circa 17% din totalul emisiilor la nivel global care contribuie la schimbarea climei.
Va mai trece o buna bucata de vreme pana cand vom putea transforma flota de transport a lumii intr-una cu emisii de noxe zero. Dar chiar de acum, adica de maine, am putea elimina 17% din toate emisiile de noxe la nivel global daca am opri defrisarea si arderea padurilor tropicale. Dar ca sa facem asta ar trebui sa punem in functiune un nou sistem de dezvoltare economica, una care sa faca mai profitabil pentru natiunile mai sarace, dar bogate in paduri sa pastreze si sa aiba grija de copacii lor in loc sa-i dea jos ca sa-i faca mobila si sa planteze soia in locul lor.
In lipsa unui nou sistem de dezvoltare economica pentru statele bogate in materie lemnoasa ne putem lua adio de la padurile tropicale. Vechiul model de crestere economica le va devora. Singurul Amazon de care nepotii nostri vor mai sti va fi cel care are www in fata si care se ocupa de comercializarea cartilor.
Ca sa intelegeti mai bine problema, ma aflu in vizita in Padurea Nationala Tapajos din inima Amazonului brazilian, intr-o excursie organizata de organizatia Conservation International si guvernul brazilian. Daca zbori pana aici de la Manaus intelegi de ce padurea tropicala amazoniana este considerata unul dintre plamanii lumii. Chiar de la 6.000 de metri, tot ce se vede in orice directie este o fasie neintrerupta de padure care, din aer, seamana cu un covor vast, nesfarsit de broccoli.
Odata ajuns pe pamant, am mers cu masina de la Santarem in interiorul Tapajos, unde ne-am intalnit cu cooperativa familiala care gestioneaza afacerile ecologice de aici, ce sustin 8.000 dintre bastinasii acestor paduri protejate. Ce afli cand vizitezi o minuscula comunitate braziliana din padure este un adevar simplu: ca sa ai un ecosistem al naturii ai nevoie de un ecosistem de piete si de guvernare.
"Avem nevoie de un nou model de dezvoltare economica - unul care sa fie bazat pe ridicarea nivelului de trai al oamenilor prin mentinerea capitalului lor natural, nu doar prin convertirea capitalului natural in ferme, exploatari agricole industriale sau cherestea", spune Jose Maria Silva, vicepresedinte pentru America de Sud al Conservation International.
Chiar acum, cei care protejeaza padurea tropicala sunt platiti cu maruntis - comparativ cu cei ce se ocupa de defrisarea ei - desi stim ca padurea tropicala ofera de toate, de la retinerea dioxidului de carbon din atmosfera pana la mentinerea fluxului de ape proaspete catre rauri.
Vestea buna este ca Brazilia a pus laolalta toate componentele unui sistem de compensare a locuitorilor padurilor, pentru meritul de a mentine copacii in viata. Brazilia a rezervat 43% din padurea tropicala amazoniana pentru conservare si pentru populatiile indigene. O cota de 19% din padurea amazoniana, totusi, a fost deja defrisata de fermieri.
Asa ca marea intrebare este ce se va intampla cu restul de 38%. Cu cat mai mult din acest sistem brazilian va functiona, cu atat mai mult din acesti 38% vor fi pastrati si lumea va fi nevoita tot mai putin sa reduca din emisiile de CO2. Dar e nevoie de bani.
Locuitorii din rezervatia Tapajos sunt organizati in cooperative care vand circuite ecoturistice pe potecile padurii amazoniene, mobila si alte produse din lemn facute din defrisarea controlata a padurilor si o foarte atragatoare gama de posete facute din "piele ecologica" - cauciuc extras din arbori. Pentru aceasta ei primesc si subventii guvernamentale.
Sergio Pimentel, 48 de ani, mi-a explicat cum obisnuia sa cultive doua hectare pentru subzistenta, dar acum foloseste doar jumatate pentru a-si hrani familia formata din sase persoane. Restul veniturilor vin din afacerile cooperativei. "Noi ne-am nascut in padure", adauga el. "Asa ca stim cat e de important sa o pastram, dar avem nevoie de un acces sporit la pietele globale pentru produsele pe care le fabricam aici. Ne puteti ajuta cu asta?"
Exista cooperative comunitare ca aceasta in toate zonele protejate din padurea amazoniana. Dar un astfel de sistem are nevoie de bani - bani ca sa se extinda in mai multe piete, bani ca sa pastreze supravegherea si paza si bani ca sa imbunatateasca productivitatea agriculturii pe terenurile deja degradate, astfel incat oamenii sa nu mai fie tentati sa defriseze mai mult. De aceea trebuie sa fim siguri ca, indiferent ce lege cu privire la energia regenerabila si clima va emite Congresul SUA si indiferent ce plan de masuri va elabora conferinta asupra climei de luna viitoare de la Copenhaga, ele vor include stimulente pentru conservarea sistemelor din padurea ecuatoriala asa cum sunt cele din Brazilia. Ultimele 38 de procente din padurea amazoniana ne sunt inca la dispozitie. E datoria noastra sa le salvam. Nepotii ne vor multumi.
In fiecare an, o suprafata de padure de dimensiunile statului New York dispare, iar dioxidul de carbon care ajunge astfel in atmosfera insumeaza circa 17% din totalul emisiilor la nivel global care contribuie la schimbarea climei.
Indiferent de cate ori le auzi, sunt unele statistici care te dau intotdeauna peste cap. Una care ma incremeneste de fiecare data este asta: imaginati-va ca am lua toate masinile, camioanele, avioanele, trenurile si vapoarele din lume cu toate emisiile lor anuale. Cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe care o emit in atmosfera toate aceste masini, camioane, avioane, trenuri si vapoare laolalta este de fapt mai mica decat emisiile de dioxid de carbon care rezulta in fiecare an din defrisarea padurilor tropicale din Brazilia, Indonezia si Congo. In fiecare an, o suprafata de padure de dimensiunile statului New York dispare, iar dioxidul de carbon care ajunge astfel in atmosfera insumeaza circa 17% din totalul emisiilor la nivel global care contribuie la schimbarea climei.
Va mai trece o buna bucata de vreme pana cand vom putea transforma flota de transport a lumii intr-una cu emisii de noxe zero. Dar chiar de acum, adica de maine, am putea elimina 17% din toate emisiile de noxe la nivel global daca am opri defrisarea si arderea padurilor tropicale. Dar ca sa facem asta ar trebui sa punem in functiune un nou sistem de dezvoltare economica, una care sa faca mai profitabil pentru natiunile mai sarace, dar bogate in paduri sa pastreze si sa aiba grija de copacii lor in loc sa-i dea jos ca sa-i faca mobila si sa planteze soia in locul lor.
In lipsa unui nou sistem de dezvoltare economica pentru statele bogate in materie lemnoasa ne putem lua adio de la padurile tropicale. Vechiul model de crestere economica le va devora. Singurul Amazon de care nepotii nostri vor mai sti va fi cel care are www in fata si care se ocupa de comercializarea cartilor.
Ca sa intelegeti mai bine problema, ma aflu in vizita in Padurea Nationala Tapajos din inima Amazonului brazilian, intr-o excursie organizata de organizatia Conservation International si guvernul brazilian. Daca zbori pana aici de la Manaus intelegi de ce padurea tropicala amazoniana este considerata unul dintre plamanii lumii. Chiar de la 6.000 de metri, tot ce se vede in orice directie este o fasie neintrerupta de padure care, din aer, seamana cu un covor vast, nesfarsit de broccoli.
Odata ajuns pe pamant, am mers cu masina de la Santarem in interiorul Tapajos, unde ne-am intalnit cu cooperativa familiala care gestioneaza afacerile ecologice de aici, ce sustin 8.000 dintre bastinasii acestor paduri protejate. Ce afli cand vizitezi o minuscula comunitate braziliana din padure este un adevar simplu: ca sa ai un ecosistem al naturii ai nevoie de un ecosistem de piete si de guvernare.
"Avem nevoie de un nou model de dezvoltare economica - unul care sa fie bazat pe ridicarea nivelului de trai al oamenilor prin mentinerea capitalului lor natural, nu doar prin convertirea capitalului natural in ferme, exploatari agricole industriale sau cherestea", spune Jose Maria Silva, vicepresedinte pentru America de Sud al Conservation International.
Chiar acum, cei care protejeaza padurea tropicala sunt platiti cu maruntis - comparativ cu cei ce se ocupa de defrisarea ei - desi stim ca padurea tropicala ofera de toate, de la retinerea dioxidului de carbon din atmosfera pana la mentinerea fluxului de ape proaspete catre rauri.
Vestea buna este ca Brazilia a pus laolalta toate componentele unui sistem de compensare a locuitorilor padurilor, pentru meritul de a mentine copacii in viata. Brazilia a rezervat 43% din padurea tropicala amazoniana pentru conservare si pentru populatiile indigene. O cota de 19% din padurea amazoniana, totusi, a fost deja defrisata de fermieri.
Asa ca marea intrebare este ce se va intampla cu restul de 38%. Cu cat mai mult din acest sistem brazilian va functiona, cu atat mai mult din acesti 38% vor fi pastrati si lumea va fi nevoita tot mai putin sa reduca din emisiile de CO2. Dar e nevoie de bani.
Locuitorii din rezervatia Tapajos sunt organizati in cooperative care vand circuite ecoturistice pe potecile padurii amazoniene, mobila si alte produse din lemn facute din defrisarea controlata a padurilor si o foarte atragatoare gama de posete facute din "piele ecologica" - cauciuc extras din arbori. Pentru aceasta ei primesc si subventii guvernamentale.
Sergio Pimentel, 48 de ani, mi-a explicat cum obisnuia sa cultive doua hectare pentru subzistenta, dar acum foloseste doar jumatate pentru a-si hrani familia formata din sase persoane. Restul veniturilor vin din afacerile cooperativei. "Noi ne-am nascut in padure", adauga el. "Asa ca stim cat e de important sa o pastram, dar avem nevoie de un acces sporit la pietele globale pentru produsele pe care le fabricam aici. Ne puteti ajuta cu asta?"
Exista cooperative comunitare ca aceasta in toate zonele protejate din padurea amazoniana. Dar un astfel de sistem are nevoie de bani - bani ca sa se extinda in mai multe piete, bani ca sa pastreze supravegherea si paza si bani ca sa imbunatateasca productivitatea agriculturii pe terenurile deja degradate, astfel incat oamenii sa nu mai fie tentati sa defriseze mai mult. De aceea trebuie sa fim siguri ca, indiferent ce lege cu privire la energia regenerabila si clima va emite Congresul SUA si indiferent ce plan de masuri va elabora conferinta asupra climei de luna viitoare de la Copenhaga, ele vor include stimulente pentru conservarea sistemelor din padurea ecuatoriala asa cum sunt cele din Brazilia. Ultimele 38 de procente din padurea amazoniana ne sunt inca la dispozitie. E datoria noastra sa le salvam. Nepotii ne vor multumi.
Isramart : Concentratia de CO2 din atmosfera se apropie de 390 de parti per milion
Isramart news:
Cu doua saptamani inaintea demararii conferintei de la Copenhaga, consacrata problemei incalzirii globale, Organizatia Mondiala de Meteorologie a publicat un raport a carui concluzie constituie un foarte serios semnal de alarma. Potrivit studiului, concentratia de gaze cu efect de sera din atmosfera continua sa creasca.
In 2008, cele 200 de statii de masurare repartizate in aproape 50 de state au calculat ca, in medie, numarul moleculelor de dioxid de carbon (CO2) a atins astazi 385,2 parti per milion (ppm), adica o crestere de 2 unitati fata de 2007. „Aceasta crestere de 0,52% este aceeasi de mai multi ani si reprezinta ceea ce in limbaj stiintific se numeste crestere exponentiala”, a declarat presedintele organizatiei, Michel Jarraud. Vestile nu sunt deloc bune: concentratia de gaze cu efect de sera continua sa creasca si ne-am apropiat foarte mult de scenariul pesimist preconizat de Grupul International de
Cu doua saptamani inaintea demararii conferintei de la Copenhaga, consacrata problemei incalzirii globale, Organizatia Mondiala de Meteorologie a publicat un raport a carui concluzie constituie un foarte serios semnal de alarma. Potrivit studiului, concentratia de gaze cu efect de sera din atmosfera continua sa creasca.
In 2008, cele 200 de statii de masurare repartizate in aproape 50 de state au calculat ca, in medie, numarul moleculelor de dioxid de carbon (CO2) a atins astazi 385,2 parti per milion (ppm), adica o crestere de 2 unitati fata de 2007. „Aceasta crestere de 0,52% este aceeasi de mai multi ani si reprezinta ceea ce in limbaj stiintific se numeste crestere exponentiala”, a declarat presedintele organizatiei, Michel Jarraud. Vestile nu sunt deloc bune: concentratia de gaze cu efect de sera continua sa creasca si ne-am apropiat foarte mult de scenariul pesimist preconizat de Grupul International de
Isramart : Parlamentul European cere UE să-şi asume rolul de lider în lupta împotriva schimbărilor de climă
Isramart news:
Stabilirea strategiei Uniunii Europene la apropiata Conferinţă la nivel înalt de la Copenhaga consacrată luptei împotriva efectelor schimbărilor de climă a fost una dintre temele de mare interes ale actualei sesiuni a Parlamentului European. Ei i-a fost consacrată o întreagă şedinţă plenară, în cadrul căreia au participat la dezbateri nu mai puţin de 54 de eurodeputaţi din toate grupurile politice existente în PE. Laitmotivul proiectului de rezoluţie şi al dezbaterilor a fost - uneori sub forma unor apeluri pline de dramatism - necesitatea ca la conferinţa de la Copenhaga să se ajungă la un acord "ambiţios şi obligatoriu sub aspect legal" care să vizeze reducerea drastică şi cât mai urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada post-2012, incluzând, totodată, angajamente financiare din partea ţărilor dezvoltate faţă de ţările emergente, precum şi sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a acordului. Mulţi dintre participanţii la dezbateri au avertizat că în lipsa unor măsuri urgente la nivel mondial, s-ar putea ca generaţiile viitoare să nu mai poată controla schimbările de climă. Obiectivul principal, asupra căruia a fost exprimat sprijin unanim, este reducerea - până în 2010 - a emisiilor de CO2 cu 30 la sută şi menţinerea restricţionării procesului de încălzire a climei la mai puţin de 2 grade Celsius. În acest scop, europarlamentarii au cerut, prin rezoluţia adoptată, şefilor de state şi Guverne "să dezvolte o politică externă privitoare la schimbările de climă" şi să adopte o poziţie comună, să vorbească "pe o singură voce", asigurându-şi astfel rolul de lider şi succesul la negocierile ce vor avea loc la Copenhaga. În textul final al rezoluţiei PE - adoptat cu 516 voturi pentru, 92 împotrivă şi 70 abţineri - membrii PE cer ca acordul ce va fi realizat la Copenhaga să asigure în mod obligatoriu:
- o reducere colectivă, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările dezvoltate la un nivel apropiat de limita superioară a scării de 25-40 la sută şi, pe termen mai lung, o reducere cu 80 la sută, până în 2050, comparativ cu cifrele anului 1990;
- ţărilor în curs de dezvoltare, în ansamblu, li se cere să-şi diminueze creşterea emisiilor de CO2 cu 15-30 la sută. Având însă în vedere ponderea lor economică, China, India şi Brazilia ar trebui să se oblige să realizeze obiective similare cu cele ale ţărilor industrializate;
- ţărilor dezvoltate li se cere să acorde sprijin financiar şi tehnic "suficient, durabil şi previzibil" ţărilor în curs de dezvoltare, pentru a le permite astfel să-şi asume angajamente privind reducerea emisiilor de CO2. Conform estimărilor specialiştilor UE, până în 2012 ar fi necesare, anual, circa 5-7 miliarde de euro.
Nivelul total al contribuţiei colective a UE la eforturile de combatere a efectelor încălzirii climei, inclusiv la cele destinate adaptării ţărilor în curs de dezvoltare la aceste eforturi, ar trebui să atingă, în opinia membrilor PE, până în 2020, cel puţin 30 miliarde de euro pe an;
- este considerată imperios necesară stabilirea unui regim de respectare a obligaţiilor asumate prin acord, care să includă mecanisme de alertă rapidă şi sancţiuni;
- vor trebui respectate standarde calitative riguroase în privinţa proiectelor de adaptare tehnologică aplicate în ţările în curs de dezvoltare, pentru a preveni însuşirea de către ţările dezvoltate a opţiunilor ieftine de reducere a emisiilor de CO2; garantarea că proiectele aplicate răspund unor standarde înalte, verificabile şi reale, care să sprijine inclusiv dezvoltarea durabilă a ţărilor în curs de dezvoltare;
- PE cere crearea unui mecanism mondial care să sprijine ţările în curs de dezvoltare să oprească, până în 2020, despăduririle masive din zona tropicală. Citând cele mai recente studii, ministrul suedez al Mediului, Andreas Carlgren, sublinia că defrişarea pădurilor, îndeosebi a celor tropicale, este cauza a o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul planetei;
- să se prevadă includerea sectoarelor transporturilor aeriene şi maritime internaţionale
într-un acord conform Convenţiei ONU privind schimbările de climă. Rezoluţia, ca şi dezbaterile ce au avut loc pe marginea ei, au subliniat că un acord eficient, cu rezultate în reducerea emisiilor de CO2, nu poate avea şanse de succes fără participarea tuturor "marilor actori" ai poluării atmosferei planetare, cu referire expresă la SUA, China, India sau Japonia.
Barack Obama va fi prezent la summit-ul de la Copenhaga
Liderii UE au salutat decizia preşedintelui Obama de a participa la summit-ul de la Copenhaga, unde intenţionează să anunţe primele măsuri de reducere a emisiilor de CO2, cunoscând faptul că SUA, alături de China şi India, sunt principalii "furnizori" de gaze cu efect de seră de pe planetă. Miercuri, Washingtonul şi-a asumat două angajamente importante: reducere cu 30 la sută a emisiilor de CO2 în 2025 şi de 42 la sută în 2030. Este adevărat, releva ieri Jean-Louis Borloo, ministrul francez pentru Protecţia mediului, cifrele amintite sunt inferioare celor ale UE, dar avem de-a face cu "un prim răspuns extrem de încurajator": un angajament american însoţit pentru prima oară de cifre şi termene.
Stabilirea strategiei Uniunii Europene la apropiata Conferinţă la nivel înalt de la Copenhaga consacrată luptei împotriva efectelor schimbărilor de climă a fost una dintre temele de mare interes ale actualei sesiuni a Parlamentului European. Ei i-a fost consacrată o întreagă şedinţă plenară, în cadrul căreia au participat la dezbateri nu mai puţin de 54 de eurodeputaţi din toate grupurile politice existente în PE. Laitmotivul proiectului de rezoluţie şi al dezbaterilor a fost - uneori sub forma unor apeluri pline de dramatism - necesitatea ca la conferinţa de la Copenhaga să se ajungă la un acord "ambiţios şi obligatoriu sub aspect legal" care să vizeze reducerea drastică şi cât mai urgentă a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada post-2012, incluzând, totodată, angajamente financiare din partea ţărilor dezvoltate faţă de ţările emergente, precum şi sancţiuni pentru cazurile de nerespectare a acordului. Mulţi dintre participanţii la dezbateri au avertizat că în lipsa unor măsuri urgente la nivel mondial, s-ar putea ca generaţiile viitoare să nu mai poată controla schimbările de climă. Obiectivul principal, asupra căruia a fost exprimat sprijin unanim, este reducerea - până în 2010 - a emisiilor de CO2 cu 30 la sută şi menţinerea restricţionării procesului de încălzire a climei la mai puţin de 2 grade Celsius. În acest scop, europarlamentarii au cerut, prin rezoluţia adoptată, şefilor de state şi Guverne "să dezvolte o politică externă privitoare la schimbările de climă" şi să adopte o poziţie comună, să vorbească "pe o singură voce", asigurându-şi astfel rolul de lider şi succesul la negocierile ce vor avea loc la Copenhaga. În textul final al rezoluţiei PE - adoptat cu 516 voturi pentru, 92 împotrivă şi 70 abţineri - membrii PE cer ca acordul ce va fi realizat la Copenhaga să asigure în mod obligatoriu:
- o reducere colectivă, până în 2020, a emisiilor de gaze cu efect de seră în ţările dezvoltate la un nivel apropiat de limita superioară a scării de 25-40 la sută şi, pe termen mai lung, o reducere cu 80 la sută, până în 2050, comparativ cu cifrele anului 1990;
- ţărilor în curs de dezvoltare, în ansamblu, li se cere să-şi diminueze creşterea emisiilor de CO2 cu 15-30 la sută. Având însă în vedere ponderea lor economică, China, India şi Brazilia ar trebui să se oblige să realizeze obiective similare cu cele ale ţărilor industrializate;
- ţărilor dezvoltate li se cere să acorde sprijin financiar şi tehnic "suficient, durabil şi previzibil" ţărilor în curs de dezvoltare, pentru a le permite astfel să-şi asume angajamente privind reducerea emisiilor de CO2. Conform estimărilor specialiştilor UE, până în 2012 ar fi necesare, anual, circa 5-7 miliarde de euro.
Nivelul total al contribuţiei colective a UE la eforturile de combatere a efectelor încălzirii climei, inclusiv la cele destinate adaptării ţărilor în curs de dezvoltare la aceste eforturi, ar trebui să atingă, în opinia membrilor PE, până în 2020, cel puţin 30 miliarde de euro pe an;
- este considerată imperios necesară stabilirea unui regim de respectare a obligaţiilor asumate prin acord, care să includă mecanisme de alertă rapidă şi sancţiuni;
- vor trebui respectate standarde calitative riguroase în privinţa proiectelor de adaptare tehnologică aplicate în ţările în curs de dezvoltare, pentru a preveni însuşirea de către ţările dezvoltate a opţiunilor ieftine de reducere a emisiilor de CO2; garantarea că proiectele aplicate răspund unor standarde înalte, verificabile şi reale, care să sprijine inclusiv dezvoltarea durabilă a ţărilor în curs de dezvoltare;
- PE cere crearea unui mecanism mondial care să sprijine ţările în curs de dezvoltare să oprească, până în 2020, despăduririle masive din zona tropicală. Citând cele mai recente studii, ministrul suedez al Mediului, Andreas Carlgren, sublinia că defrişarea pădurilor, îndeosebi a celor tropicale, este cauza a o cincime din emisiile de gaze cu efect de seră la nivelul planetei;
- să se prevadă includerea sectoarelor transporturilor aeriene şi maritime internaţionale
într-un acord conform Convenţiei ONU privind schimbările de climă. Rezoluţia, ca şi dezbaterile ce au avut loc pe marginea ei, au subliniat că un acord eficient, cu rezultate în reducerea emisiilor de CO2, nu poate avea şanse de succes fără participarea tuturor "marilor actori" ai poluării atmosferei planetare, cu referire expresă la SUA, China, India sau Japonia.
Barack Obama va fi prezent la summit-ul de la Copenhaga
Liderii UE au salutat decizia preşedintelui Obama de a participa la summit-ul de la Copenhaga, unde intenţionează să anunţe primele măsuri de reducere a emisiilor de CO2, cunoscând faptul că SUA, alături de China şi India, sunt principalii "furnizori" de gaze cu efect de seră de pe planetă. Miercuri, Washingtonul şi-a asumat două angajamente importante: reducere cu 30 la sută a emisiilor de CO2 în 2025 şi de 42 la sută în 2030. Este adevărat, releva ieri Jean-Louis Borloo, ministrul francez pentru Protecţia mediului, cifrele amintite sunt inferioare celor ale UE, dar avem de-a face cu "un prim răspuns extrem de încurajator": un angajament american însoţit pentru prima oară de cifre şi termene.
Isramart : România va plăti 6,1 miliarde euro pentru angajamentele de mediu
Isramart news:
Banca Mondială estimează la 6,1 miliarde euro costul pe care România îl va suporta până în 2015 pentru conformarea la angajamentele de mediu ale Uniunii Europene şi la 12,5 miliarde euro până în 2020, potrivit unui raport realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) şi publicat în urmă cu două zile.
“Până în prezent, România nu a avut politici şi poziţii coerente în UE (…). Dar ţintele asumate de UE ni se vor aplica şi nouă, iar strategia 20-20-20 a UE (conţinând şi anumite ţinte de reducere a emisiilor până în 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga) implică deja costuri pentru România. Banca Mondială estimează costul pe care îl va suporta România pentru a fi în conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro până în 2020 (6,1 miliarde euro până în 2015)”, se arată în raportul CRPE.
Potrivit documentului, contribuţia României la obiectivele generale ale UE ar consta în creşterea cotei energiei regenerabile, precum şi în proiecte de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, în industrie şi transport.
Raportul avertizează şi că unele dintre unităţile de generare de energie electrică vor trebui să fie închise treptat din cauza emisiilor de oxizi de azot (NOx) şi dioxid de sulf (SO2), dacă nu vor fi făcute investiţii pentru ca acestea să funcţioneze “curat”, şi vor trebui să plătească pentru emisiile suplimentare de CO2.
Principala cauză a întârzierilor în investiţiile de “curăţare” a energiei produse de aceste unităţi ţine de lipsa banilor pentru a efectua aceste investiţii costisitoare, deoarece valoarea totală a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, în timp ce investiţiile necesare în producţia de energie electrică ar fi de până la 35 miliarde euro în următorii 10 ani, doar pentru a aduce generarea de energie termică la standardele de eficienţă şi emisie internaţionale.
Banca Mondială estimează la 6,1 miliarde euro costul pe care România îl va suporta până în 2015 pentru conformarea la angajamentele de mediu ale Uniunii Europene şi la 12,5 miliarde euro până în 2020, potrivit unui raport realizat de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) şi publicat în urmă cu două zile.
“Până în prezent, România nu a avut politici şi poziţii coerente în UE (…). Dar ţintele asumate de UE ni se vor aplica şi nouă, iar strategia 20-20-20 a UE (conţinând şi anumite ţinte de reducere a emisiilor până în 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga) implică deja costuri pentru România. Banca Mondială estimează costul pe care îl va suporta România pentru a fi în conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro până în 2020 (6,1 miliarde euro până în 2015)”, se arată în raportul CRPE.
Potrivit documentului, contribuţia României la obiectivele generale ale UE ar consta în creşterea cotei energiei regenerabile, precum şi în proiecte de eficienţă energetică în clădiri rezidenţiale, în industrie şi transport.
Raportul avertizează şi că unele dintre unităţile de generare de energie electrică vor trebui să fie închise treptat din cauza emisiilor de oxizi de azot (NOx) şi dioxid de sulf (SO2), dacă nu vor fi făcute investiţii pentru ca acestea să funcţioneze “curat”, şi vor trebui să plătească pentru emisiile suplimentare de CO2.
Principala cauză a întârzierilor în investiţiile de “curăţare” a energiei produse de aceste unităţi ţine de lipsa banilor pentru a efectua aceste investiţii costisitoare, deoarece valoarea totală a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, în timp ce investiţiile necesare în producţia de energie electrică ar fi de până la 35 miliarde euro în următorii 10 ani, doar pentru a aduce generarea de energie termică la standardele de eficienţă şi emisie internaţionale.
Isramart : Politicile Romaniei in materie de mediu si energie, inainte de Copenhaga. Ce facem. Ce ar trebui sa facem
Isramart news:
Pe 6 decembrie incepe la Copenhaga summitul mondial privind schimbarea climatica. Un raport al CRPE vine ca o pregatire a pozitiilor Romaniei la acest eveniment si in acelasi timp ca o informare pentru opinia publica privind cele mai importante subiecte care vor face agenda pentru Romania in domeniul climatic.
Pana in prezent, Romania nu am avut politici si pozitii coerente in UE, am participat ca spectatori pasivi in timp ce angajamentele noastre ca stat membru au devenit deja foarte costisitoare. Dar tintele asumate de UE ni se vor aplica si noua, iar strategia 20-20-20 a UE (anumite tinte de reducere a emisiilor pana in 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga) implica deja costuri pentru Romania. Banca Mondiala estimeaza costul pe care il va suporta Romania pentru a fi in conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro pana in 2020 (6,1 miliarde de euro pana in 2015). Contributia Romaniei la obiectivele generale ale UE ar consta in principal din cresterea cotei energiei regenerabile si proiecte de eficienta energetica in cladiri rezidentiale, industrie, transport.
Raportul Centrului Roman pentru Politici Europene avertizeaza ca o parte din unitatile de generare de energie electrica (de la Turceni, Rovinari, etc) vor trebui sa fie inchise treptat din cauza emisiilor de NOx si SO2, daca nu se fac investitiile pentru ca acestea sa functioneze "curat", sau vor trebui sa plateasca pentru emisiile suplimentare de CO2. Principala cauza a intarzierilor in investitiile de "curatare" a energiei produse de aceste unitati este faptul ca guvernul nu are bani pentru a efectua aceste investitii costisitoare. De asemenea valoarea totala a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, in timp ce investitiile necesare in productia de energie electrica ar fi de pana la 35 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani doar pentru a aduce generarea de energie termica la standardele de eficienta si emisie internationale (majoritatea fondurilor pot fi atrase de pe piata privata, daca schimbam actualele politici).
Majoritatea acestor investitii de 35 miliarde de euro sunt eficiente din punct de vedere economic (deci pot fi facute prin investitii private). Investitorii s-au inscris la privatizarea productiei de energie electrica incepand din 2004. Cu toate acestea, guvernul a oprit complet orice privatizari in 2005 si nu intentioneaza sa vanda productia de energie electrica in viitorul apropiat (in ciuda angajamentelor noastre din Energy Road Map 2003-2013, de cand am negociat Capitolul 14 Energie la aderarea la UE).
Dimpotriva, ultimele discutii din guvern, transpartinice, merg spre crearea a una sau doua companii integrate de energie. Acestea nu vor putea atrage fonduri de pe bursa de valori sau angaja credite (pentru ca grupeaza unitati eficiente si ineficiente, reduc transparenta tranzactiilor cu energie electrica, ar avea nevoie de ani de performanta dovedita pentru a fi listate la bursa). O serie de investitori interesati de sursele de energie regenerabila sunt ingrijorati de posibilitatea de a concura cu una sau doua companii gigant care ar putea juca in functie de reguli diferite, mai favorabile.
Mai mult decat atat, unul dintre obiectivele crearii societatii(lor) integrate este acela de a "mentine locurile de munca in sectorul
minier". De fapt aceasta inseamna un angajament fata de alegatori pentru continuarea subventionarii mineritului (de data aceasta prin intermediul subventiilor incrucisate, deoarece ne-am angajat sa nu mai subventionam carbunele din 2010). Astfel de masuri contrazic eforturile de reducere a emisiilor de CO2. Abandonarea privatizarii si crearea unor societati energetice integrate reprezinta pasi inapoi pentru obiectivele de mediu.
Ca o consecinta a acestor politici inconsistente care au speriat investitorii privati si au intarziat privatizarile, Romania se confrunta cu un risc serios in ce priveste furnizarea de energie electrica: in urmatoarele doua decenii aproximativ 50% din productia de energie electrica ar trebui fie sa fie complet inchisa. Ne-am putea confrunta chiar cu pene si deficite de curent.
Pierderile de caldura la blocurile construite in perioada comunista sunt foarte mari si reprezinta aproximativ 30% din consumul total de energie termica al cladirilor. Un apartament cu 2 camere in Romania consuma la fel de multa caldura ca doua apartamente de 4 camere din Germania.
Reabilitarea unui bloc necesita cooperarea autoritatilor locale si centrale, plus disponibilitatea de fonduri de la proprietari. Aceasta explica de ce programul este foarte intarziat (numai cateva zeci de blocuri au fost finalizate). Pana la sfarsitul lui 2009, doar 35.000 apartamente vor fi finalizate (2-3% din numarul total de 84.000 de blocuri). Raportul CRPE face recomandari pentru ca procesul sa fie mai rapid si proprietarii responsabilizati.
Tranzactionarea AAU si lipsa de coerenta a politicilor
Angajamentul luat de Romania in conformitate cu Protocolul de la Kyoto este de a reduce emisiile cu 8% pana in 2012 fata de cele din 1989. Cu alte cuvinte, Romaniei ii este permis sa produca 1,279 miliarde tone CO2 intre 2008-2012. Cu toate acestea, avem un avantaj: economia noastra s-a restructurat major in ultimele doua decenii si industria grea si-a redus treptat cota din PIB. Prin urmare, producem cantitati semnificativ mai mici de CO2. Asta, Romania beneficiaza de ”drepturi de poluare”, numite unitati ale cantitatilor atribuite (AAU - assigned amount unit, 1 AAU echivaleaza cu dreptul de a emite 1 tona de CO2). In prezent, Romania are dreptul a avea aproximativ 350 milioane AAU.
Cel mai probabil, cresterea PIB-ului sau acordul pentru reduceri viitoare nu vor epuiza AAU-urile Romaniei, astfel incat cel putin o parte din ele ar putea fi vandute altor tari (Japonia, Europa de Vest). In ultimii ani, guvernul roman a fost nedecis in privinta celor doua optiuni. Acum guvernul se confrunta cu o alegere dificila: sa vanda AAU la un pret scazut in lunile urmatoare (dupa ce legislatia necesara este adoptata), sau sa riste sa le piarda cu totul daca un nou acord international post-Kyoto nu va permite ca AAU sa fie raportate dupa 2012.
Pe 6 decembrie incepe la Copenhaga summitul mondial privind schimbarea climatica. Un raport al CRPE vine ca o pregatire a pozitiilor Romaniei la acest eveniment si in acelasi timp ca o informare pentru opinia publica privind cele mai importante subiecte care vor face agenda pentru Romania in domeniul climatic.
Pana in prezent, Romania nu am avut politici si pozitii coerente in UE, am participat ca spectatori pasivi in timp ce angajamentele noastre ca stat membru au devenit deja foarte costisitoare. Dar tintele asumate de UE ni se vor aplica si noua, iar strategia 20-20-20 a UE (anumite tinte de reducere a emisiilor pana in 2020 la care UE s-a angajat unilateral, indiferent de decizia de la Copenhaga) implica deja costuri pentru Romania. Banca Mondiala estimeaza costul pe care il va suporta Romania pentru a fi in conformitate cu angajamentele luate de UE la 12,5 miliarde euro pana in 2020 (6,1 miliarde de euro pana in 2015). Contributia Romaniei la obiectivele generale ale UE ar consta in principal din cresterea cotei energiei regenerabile si proiecte de eficienta energetica in cladiri rezidentiale, industrie, transport.
Raportul Centrului Roman pentru Politici Europene avertizeaza ca o parte din unitatile de generare de energie electrica (de la Turceni, Rovinari, etc) vor trebui sa fie inchise treptat din cauza emisiilor de NOx si SO2, daca nu se fac investitiile pentru ca acestea sa functioneze "curat", sau vor trebui sa plateasca pentru emisiile suplimentare de CO2. Principala cauza a intarzierilor in investitiile de "curatare" a energiei produse de aceste unitati este faptul ca guvernul nu are bani pentru a efectua aceste investitii costisitoare. De asemenea valoarea totala a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, in timp ce investitiile necesare in productia de energie electrica ar fi de pana la 35 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani doar pentru a aduce generarea de energie termica la standardele de eficienta si emisie internationale (majoritatea fondurilor pot fi atrase de pe piata privata, daca schimbam actualele politici).
Majoritatea acestor investitii de 35 miliarde de euro sunt eficiente din punct de vedere economic (deci pot fi facute prin investitii private). Investitorii s-au inscris la privatizarea productiei de energie electrica incepand din 2004. Cu toate acestea, guvernul a oprit complet orice privatizari in 2005 si nu intentioneaza sa vanda productia de energie electrica in viitorul apropiat (in ciuda angajamentelor noastre din Energy Road Map 2003-2013, de cand am negociat Capitolul 14 Energie la aderarea la UE).
Dimpotriva, ultimele discutii din guvern, transpartinice, merg spre crearea a una sau doua companii integrate de energie. Acestea nu vor putea atrage fonduri de pe bursa de valori sau angaja credite (pentru ca grupeaza unitati eficiente si ineficiente, reduc transparenta tranzactiilor cu energie electrica, ar avea nevoie de ani de performanta dovedita pentru a fi listate la bursa). O serie de investitori interesati de sursele de energie regenerabila sunt ingrijorati de posibilitatea de a concura cu una sau doua companii gigant care ar putea juca in functie de reguli diferite, mai favorabile.
Mai mult decat atat, unul dintre obiectivele crearii societatii(lor) integrate este acela de a "mentine locurile de munca in sectorul
minier". De fapt aceasta inseamna un angajament fata de alegatori pentru continuarea subventionarii mineritului (de data aceasta prin intermediul subventiilor incrucisate, deoarece ne-am angajat sa nu mai subventionam carbunele din 2010). Astfel de masuri contrazic eforturile de reducere a emisiilor de CO2. Abandonarea privatizarii si crearea unor societati energetice integrate reprezinta pasi inapoi pentru obiectivele de mediu.
Ca o consecinta a acestor politici inconsistente care au speriat investitorii privati si au intarziat privatizarile, Romania se confrunta cu un risc serios in ce priveste furnizarea de energie electrica: in urmatoarele doua decenii aproximativ 50% din productia de energie electrica ar trebui fie sa fie complet inchisa. Ne-am putea confrunta chiar cu pene si deficite de curent.
Pierderile de caldura la blocurile construite in perioada comunista sunt foarte mari si reprezinta aproximativ 30% din consumul total de energie termica al cladirilor. Un apartament cu 2 camere in Romania consuma la fel de multa caldura ca doua apartamente de 4 camere din Germania.
Reabilitarea unui bloc necesita cooperarea autoritatilor locale si centrale, plus disponibilitatea de fonduri de la proprietari. Aceasta explica de ce programul este foarte intarziat (numai cateva zeci de blocuri au fost finalizate). Pana la sfarsitul lui 2009, doar 35.000 apartamente vor fi finalizate (2-3% din numarul total de 84.000 de blocuri). Raportul CRPE face recomandari pentru ca procesul sa fie mai rapid si proprietarii responsabilizati.
Tranzactionarea AAU si lipsa de coerenta a politicilor
Angajamentul luat de Romania in conformitate cu Protocolul de la Kyoto este de a reduce emisiile cu 8% pana in 2012 fata de cele din 1989. Cu alte cuvinte, Romaniei ii este permis sa produca 1,279 miliarde tone CO2 intre 2008-2012. Cu toate acestea, avem un avantaj: economia noastra s-a restructurat major in ultimele doua decenii si industria grea si-a redus treptat cota din PIB. Prin urmare, producem cantitati semnificativ mai mici de CO2. Asta, Romania beneficiaza de ”drepturi de poluare”, numite unitati ale cantitatilor atribuite (AAU - assigned amount unit, 1 AAU echivaleaza cu dreptul de a emite 1 tona de CO2). In prezent, Romania are dreptul a avea aproximativ 350 milioane AAU.
Cel mai probabil, cresterea PIB-ului sau acordul pentru reduceri viitoare nu vor epuiza AAU-urile Romaniei, astfel incat cel putin o parte din ele ar putea fi vandute altor tari (Japonia, Europa de Vest). In ultimii ani, guvernul roman a fost nedecis in privinta celor doua optiuni. Acum guvernul se confrunta cu o alegere dificila: sa vanda AAU la un pret scazut in lunile urmatoare (dupa ce legislatia necesara este adoptata), sau sa riste sa le piarda cu totul daca un nou acord international post-Kyoto nu va permite ca AAU sa fie raportate dupa 2012.
Isramart : O divizie Gazprom, interesata de creditul Elcen Bucuresti
Isramart news:
Patru companii straine, printre care o banca si o divizie a gigantului rus Gazprom, sunt interesate sa acorde Elcen Bucuresti un imprumut de 30 milioane de euro si sa accepte drept gaj patru milioane de certificate de emisii de carbon.
“La licitatia organizata au depus oferte: Vertis Environmental Finance Budapesta, Gazprom Marketing&Trading Marea Britania, Royal Bank of Scotland (RBS) si Barclay’s Capital", au declarat reprezentantii Elcen Bucuresti.
Patru companii straine, printre care o banca si o divizie a gigantului rus Gazprom, sunt interesate sa acorde Elcen Bucuresti un imprumut de 30 milioane de euro si sa accepte drept gaj patru milioane de certificate de emisii de carbon.
“La licitatia organizata au depus oferte: Vertis Environmental Finance Budapesta, Gazprom Marketing&Trading Marea Britania, Royal Bank of Scotland (RBS) si Barclay’s Capital", au declarat reprezentantii Elcen Bucuresti.
Subscribe to:
Posts (Atom)
Posts
