isramart : Trei surse rapide de bani pentru un Guvern strivit de defici

Isramart news:
Delegaţia FMI a discutat ieri cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor situaţia actuală a economiei româneşti. Principalele puncte în negociere sunt estimările privind nivelul deficitului bugetar şi scăderea economică. Dincolo de controlul deficitului, prin reducerea certă a cheltuielilor publice, există trei măsuri, neluate în calcul, care pot aduce peste trei miliarde de euro în vistieria statului.
Vânzarea pachetelor minoritare pe care statul le deţine în companiile din sectorul energetic şi a imobilelor statului în sistem sale&lease-back (vânzare şi reînchiriere) sau vânzarea certificatelor de emisii de carbon sunt trei dintre metodele rapide şi ieftine prin care statul ar putea acoperi o bună parte din deficitul bugetar, a explicat pentru Business ­Standard Radu Zaciu, şeful biroului Deutsche Bank în România. “Dacă deficitul bugetar va creşte, se pune problema cum va fi finanţat. În opinia mea, pe lângă emisiunea de eurobonduri, România şi-ar putea acoperi o bună parte din deficitul bugetar prin câteva metode rapide şi ieftine”, este de părere Zaciu. Deutsche Bank este cea mai puternică bancă germană, iar sucursala sa din România a intermediat mai multe emisiuni de eurobonduri ale statului român. Doar în luna iulie, Trezoreria a împrumutat peste două miliarde de euro prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă, plus peste un miliard de euro direct de la bănci, prin structura de club-loan.

În opinia bancherilor de investiţii, o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, măsură luată în calcul de Finanţe, este, în următoarele luni, riscantă. “Lansarea unei emisiuni de eurobonduri în toamnă este riscantă şi dependentă de costul finanţării şi de percepţia de risc a României”, crede Ioana Filipescu, şeful subsidiarei locale a băncii de investiţii Raiffeisen Austria. Cu un rating în categoria “junk”, România este unul dintre statele cel mai slab cotate din regiune, din punctul de vedere al riscului, ceea ce ridică foarte mult costul împrumuturilor pe pieţele externe.

România a încheiat în primăvara acestui an un acord de finanţare de 20 miliarde de euro cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, acord care a stabilizat situaţia monedei naţionale şi a bugetului.

Dar, în condiţiile în care estimările neoficiale indică o creştere cu aproape 50% a deficitului bugetar, din cauza prăbuşirii încasărilor, sursele de finanţare devin o mare problemă.

În acest context, Radu Zaciu nu crede că “FMI va avea ceva de criticat în cadrul discuţiilor cu statul român pe tema evaluării economiei româneşti şi a politicilor macroeconomice. Guvernul a dat dovadă de disciplină fiscală, iar Trezoreria s-a descurcat foarte bine. Cred că discuţia se va baza în primul rând pe găsirea de soluţii pentru finanţarea golului din semestrul al doilea”.

Potrivit unor surse, estimările FMI pentru acest an creionează un cadru mai sumbru decât cel iniţial, în care contracţia PIB ar putea fi de 7-8% (de la 4,1%, prognoza iniţială), iar deficitul bugetar - între 5,5% ºi 7% din PIB. În opinia lui Radu Zaciu, “declinul economiei româneşti a atins un punct maxim în al doilea trimestru, “iar în trimestrul al treilea evoluţia economiei va fi afectată doar de sectorul agricol. În ce măsură, rămâne de văzut”.

Bancherul crede că un deficit bugetar sănătos ar fi unul de până în 4% din PIB, însă, în aceste condiţii de criză, “putem accepta şi un deficit de 6-7% din PIB pentru a doua jumătate a anului”.

Pe de altă parte, Ioana Filipescu precizează pentru Business Standard că, în aceste condiţii, finanţarea deficitului ar trebui să se realizeze mai puţin prin creşterea împrumuturilor şi mai mult prin găsirea de resurse precum asigurarea unui procentajul mai mare de colectare a taxelor şi impozitelor. “Suntem printre ultimii în Europa, din punctul de vedere al gradului de colectare (sub 30% nr). Este o nevoie de eficientizare în acest domeniu”.

În opinia lui Zaciu însă, o variantă de finanţare a deficitului bugetar o reprezintă vânzarea pachetelor minoritare pe care statul le mai deţine în companiile din sectorul energetic, unde criza nu a afectat atât de mult valoarea activelor. Suma astfel câştigată s-ar putea ridica la aproximativ douã miliarde de euro. Este adevărat, această variantă presupune că Guvernul ar pierde veniturile obţinute din dividende, dar ar elimina din buget cheltuielile de investiţii.

Ministerul Economiei a început deja negocieri cu acţionarii majoritari ai companiilor energetice interesaţi să cumpere participaţia statului. Astfel, ministerul Finanţelor va trebui să acorde până la 15 august mandat Fondului Proprietatea pentru a începe negocierile în scopul vânzării deţinerilor la cele trei filiale ale CEZ, înainte ca oferta companiei cehe să expire, declara recent Mircea Ursache, preşedintele Consiliului de Supraveghere al FP.

“Preţul exact va fi negociat. Noi plecăm de undeva de la 200 milioane de euro, ceea ce înseamnă foarte mult pentru Fond în momentele acestea”, afirma Ursache. O altă metodă rapidă şi ieftină prin care se pot obţine venituri la buget, după părerea lui Radu Zaciu, este vânzarea imobilelor statului în sistem sale&lease-back.

“Mai exact, statul ar putea vinde, pe o perioadă determinată, imobile pe care le are în proprietare. În perioada stipulată în contract, statul ar urma să plătească o chirie negociată cu compania care a cumpărat acel imobil, însă numai cu menţiunea că, la sfârşitul perioadei din contract, statul să poată răscumpăra imobilul la aceeaşi valoare.

Această variantă de împrumut nu afecteazã datoria publică, însă generează costuri cu închirierea. Victor Semionov director de investiţii al fondului britanic New Europe Property Investments, a declarat pentru Business Standard că ar fi interesaţi de achiziţia unui activ al statului în acest sistem. “Sunt interesante unele active ale statului. Noi lucrăm în acest sistem, însă numai cu chiriaşi puternici, iar statul intră în această categorie”, a explicat Semionov. O a treia variantă prezentată pentru Business Standard de şeful biroului Deutsche Bank România ar fi vânzarea certificatelor de emisii de carbon (n.red. - pe care România le primeşte în baza protocolului de la Kyoto pentru limitarea încălzirii globale) pe care companiile nu le folosesc pentru că poluează mai puţin decât le-a fost permis iniţial.

“Aceste drepturi de poluare (EUA) nefolosite trebuie să se întoarcă la stat. Nu este acceptabil ca o firmă să-şi oprească producţia, dar să facă bani din vânzarea EUA pe care nu le foloseşte”, a declarat şeful biroului Deutsche Bank în România.

Finanţele s-au împrumutat, în primele şapte luni, de peste cinci miliarde euro, în încercarea de a acoperi golurile din bugetul de asigurări sociale, plata salariilor din sistemul public sau chiar sumele restante pe care le are faţă de companiile private la rambursările de TVA. Ultima mişcare făcută de către Guvern a fost contractarea a peste un miliard euro de la un grup de opt bănci mari de pe piaţă, printr-un club-loan.
Totodată, statul a emis titluri de stat lunar, iar prima tranşă de 1,5 miliarde de euro de la CE a intrat în această săptămânã în conturile Trezoreriei. Banii de la Banca Mondială vor intra în ţară în luna septembrie, primul împrumut fiind de 300 milioane de euro.