www.isra-mart.com
Isra-Mart srl news:
Oceanele absorb aprox imativ o treime din emisiile de dioxid de carbon (CO2) din atmosfera. Acest gaz are efectul scaderii indicelui pH al apei, provocand o serie de reactii chimice ale elementelor chimice, ale elementelor dizolvate in apa, reactii descrise sub numele de acidificare. Emisiile de CO2 din atmosfera, in special din surse industriale, au dus la o crestere rapida a gradului de aciditate a apei oceanelor, cu consecinte inca necunoscute, pe termen lung, asupra ecosistemului marin, conform unui studiu din martie 2010 al Academiei Americane de stiinte. Modificarile climatice suferite de apa oceanelor reprezinta o problema din ce in ce mai grava, conform cercetatorilor americani, care semnaleaza ca animalele marine nu vor supravietui unei schimbari atat de rapide a mediului lor de viata. Fara o reducere substantiala a emisiilor de CO2 sau fara a se reusi controlarea emisiilor de CO2 cu efect de sera pentru atmosfera prin alte metode, apa oceanelor va deveni din ce in ce mai acida.
Avantul economiei verzi
Cu peste 3 milioane de locuri de munca in toata Europa, activitatile economice “verzi” (care nu polueaza natura) incep sa se situeze inaintea industriilor poluante in ceea ce priveste numarul de angajati.
Aceasta este una din concluziile unui studiu initiat la jumatatea anului 2009 de organizatia WWF (World Wide Fund for Nature). Intitulat “Low Carbon Jobs for Europe (“Locuri de munca in economia europeana cu emisii reduse de carbon”), studiul arata ca aproximativ 3,4 milioane de joburi tin direct de sectorul energiilor regenerabile, de cel al transportului sustenabil si al bunurilor si serviciilor bazate pe consum redus de energie. Industriile poluante, cum ar fi cea a mineritului, a gazelor, a electricitatii, a cimentului sau a prelucrarii metalelor, insumeaza 2,8 milioane de locuri de munca in intreaga Europa. Previziunile indica o crestere a pietei fortei de munca din sectorul “verde” si, concomitent, un declin al ofertei din zona industriilor poluante.
Cifrele disponibile in studiul WWF indica 400.000 de angajati in zona energiilor regenerabile, aproximativ 2,1 milioane in transportul sustenabil si 900.000 in industria bunurilor si serviciilor bazate pe un consum mic de energie. Aceste locuri de munca se refera, de exemplu, la productia, instalarea si intretinerea turbinelor eoliene si a panourilor solare sau la activitati de constructie pentru eficientizarea energetica in cladirile deja existente. Toate aceste activitati prezinta o crestere considerabila, mai ales cele bazate pe energia eoliana, pe celulele fotovoltaice si bioenergie. Raportul mai dezvaluie un total de 5 milioane de locuri de munca legate indirect de activitatile economice verzi. ½arile europene cu cel mai mare numar de locuri de munca verzi sunt: Germania, Spania si Danemarca – pentru energia eoliana, Germania si Spania – pentru energia solara. Alte tari se bucura, de asemenea, de progrese in activitati similare, avand un mare potential de dezvoltare.
Cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 18-19 iunie 2009, WWF solicita Uniunii Europene sa se angajeze sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera la nivel intern si sa faca tranzitia spre o economie verde. “In zilele care urmeaza, Europa are sansa de a elimina perceptia de la nivel international cum ca Uniunea Europeana s-ar pricepe la promisiuni pe care este incapabila sa le respecte”, a adaugat Anderson. Consiliul din vara anului 2009, deci de exact un an de zile a intarit angajamentul Europei de a-si reduce emisiile, pentru a pastra astfel cresterea temperaturii medii globale sub pragul de 2 grade. Doar in felul acesta, Europa poate dovedi ca planurile ambitioase de combatere a schimbarilor climatice merg mana in mana cu dezvoltarea viitoarelor economii si locuri de munca. Dupa cum demonstreaza acest raport, un angajament ferm de reducere a gazelor cu efect de sera va sprijini reluarea cresterii in economia europeana.
Una din prioritatile Romaniei in 2010
Romania este Parte in Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC) si in Protocolul, la aceasta Conventie, semnat la Kyoto.
Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG), asumat de catre Romania este de 8% fata de anul de baza 1989. Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita cantitate de Emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrul National al Emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona echivalent CO2). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman. Conform ultimului inventar national al emisiilor de GHG, transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone echivalent CO2) este cu circa 38% mai scazut decat valoarea tinta medie prevazuta de Protocolul de la Kyoto in perioada 2008-2012. Astfel, in concordanta cu proiectiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008-2012, Romania isi va indeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fara masuri suplimentare de reducere.
La inceputul acestui an, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a propus Parlamentului o lege care sa permita statului roman sa vanda disponibilul de certificate de emisie de gaze cu efect de sera. Romania ar putea incasa cel putin 2 miliarde de euro pentru un disponibil de aproximativ 350 milioane astfel de certificate. Oamenii de afaceri sustin comercializarea de urgenta a acestor drepturi pentru ca, din 2010, piata europeana va fi invadata de certificatele Ucrainei si Rusiei.
Pe 28 aprilie a.c., Guvernul a aprobat Hotararea privind modul in care vor fi cheltuite sumele obtinute in urma vanzarii certificatelor de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri); banii vor fi folositi atat pentru reabilitarea grupurilor energetice, cresterea productiei de energie din surse regenerabile, cat si pentru impaduriri. Teoretic, autoritatile romane au inceput deci, negocieri cu diverse state interesate sa cumpere certificate. Potrivit ministerului economiei, AAU-urile pot fi vandute Japoniei si statelor membre UE. Dupa calculele specialistilor, in acest an ar mai putea fi valorificate 300 milioane certificate din totalul prevazut.