Isramart : Aerul curat al Romaniei

Isramart news:
Pentru a nu fi cotat un esec total, statele participante la summit au convenit asupra unui Acord, cu prevederi minime, care sunt mai mult recomandari. Cat priveste Uniunea Europeana, inclusiv Romania, tinta de reducere a ramas la 20% fata de nivelul emisiilor din 1990. Marea problema este daca UE decide sa aplice masuri care sa duca la reduceri de 30% pana in 2020. Acest lucru ar putea avea o influenta extrem de importanta asupra modului de dezvoltare a economiei romanesti.
Potrivit normelor, reducerea emisiilor se face la nivel comunitar, fiecare stat contribuind cu un anumit procent, care nu trebuie sa fie identic pentru toate statele membre. In aceste conditii, Romania trebuie sa fie foarte atenta pentru ca sa nu fie obligata sa contribuie cu o cota de "aer curat" mai mare decat ar putea, astfel incat sa nu aduca atingeri tintelor de dezvoltare economica.
Precedentul periculos
Pentru tara noastra s-a produs precedentul in cazul reducerilor asumate prin Protocolul de la Kyoto. Potrivit acestuia, Romania, separat, si UE au stabilit o reducere a emisiilor cu 8% comparativ cu 1990 (n.r. - 1989 pentru toate statele din vechiul bloc socialist). Inchiderea industriilor mari poluatoare dupa 1990 a facut ca tara noastra sa se achite de aceasta sarcina, ramanand cu un disponibil de "aer curat" semnificativ, care poate fi comercializat, iar veniturile sa fie folosite in alte proiecte de mediu. Ca stat membru, Romania a primit permisiunea sa polueze cu 20,7% mai putin decat avea dreptul chiar si dupa normele comunitare. Expertii romani au sustinut ca prin reducerile operate tuturor Planurilor Nationale de Alocare a tarilor foste socialiste, UE a vrut sa asigure reducerea asumata de 8%, fara a afecta industriile statelor dezvoltate din UE.
Mai multe tari au contestat decizia de reducere operata de Comisia Europeana, Curtea de Justitie dand dreptate acestora. Procesul Romaniei nu s-a terminat, desi ultima faza a acestuia trebuia sa se desfasoare la inceputul lunii decembrie.
Expertii Ministerului Mediului atrag atentia asupra demersurilor ce ar trebui intreprinse pentru ca, in eventualitatea in care UE ar stabili o reducere voluntara de 30% a emsiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020, Romania sa nu fie nevoita la reduceri mult mai dure decat alte state membre.
Voluntariatul Copenhaga
Acordul de la Copenhaga s-a incheiat cu concluzii generale foarte departe de ambitiile anuntate inainte de summit. La reuniune, foarte putine state au venit cu tinte concrete de reducere a emisiilor. In plus, modul de finantate a masurilor de mediu, in special in tarile africane, este departe de finalizare.
Punctual, acordul prevede mentinerea cresterii temperaturii globale la maximum 2 grade Celsius, crearea unui fond de 30 miliarde dolari anual, pana in 2012, care sa fie pus la dispozitia statelor in curs de dezvoltare, la care se adauga crearea unor mecanisme care sa sustina transferul de tehnologie si reducerea emisiilor provenite din defrisari si degradarea padurilor. Toate aceste masuri nu sunt obligatorii.
Negocierile vor continua si anul acesta, pentru sfarsitul lui 2010 fiind stabilita o reuniune la Mexic, unde se asteapta adoptarea unui document cu caracter juridic obligatoriu.
Padure de baza
"Conferinta ONU de la Copenhaga a concentrat atentia si asupra rolului si importantei padurilor in intreaga lume, considerand padurile ca singura resursa energetica naturala regenerabila, spre deosebire de celelalte resurse (carbune, petrol, gaze), care vor fi epuizate in urmatorii zeci de ani. Totodata, padurile au fost apreciate ca fiind cea mai importanta cale de atenuare a schimbarilor climatice, avand cea mai mare contributie pe plan mondial in fixarea emisiilor de bioxid de carbon si in combaterea efectului de sera", a declarat Marian Stoicescu, vicepresedinte al Uniunii Europene a Forestierilor.