Isramart : Inginerie financiara cu certificate de carbon: La CET, gazele poluante miros a milioane de euro

Isramart news:
Managerii societatii de termoficare au reusit sa „produca” 3 milioane de euro printr-o suspecta inginerie financiara cu certificate de carbon. Acestia au vândut 150 de mii de astfel de certificate catre o firma din Bucuresti. Mai mult, finantistii CET au dat spre administrare, catre aceeasi firma, alte 96 de mii de certificate. Cu banii obtinuti, furnizorul de agent termic bacauan si-a achitat o parte din penalitatile acumulate catre E.ON Gaz.

Un protocol international în baza caruia au fost puse în circulatie certificatele de carbon prevede, în mod expres, ca banii obtinuti din vânzarea acestor instrumente financiare trebuie investiti în tehnologii care sa duca la reducerea drastica a emisiilor poluante. Sefii CET-ului par sa fi descoperit o pusculita profitabila, însa o pusculita care ar putea îngropa definitiv sperantele de viata ale furnizorului bacauan de agent termic. Povestea întregii „combinatii”, în rândurile care urmeaza.

În iulie 2009, CET Bacau a vândut catre o firma bucuresteana – KDF Energy – 150 de mii de certificate de carbon. Pentru fiecare certificat vândut, CET a primit 15,05 euro, totalul tranzactiei ridicându-se la suma de 2,25 milioane de euro. În plus, furnizorul de agent termic a dat în administrare aceleiasi firme alte 96 de mii de certificate. În urma întelegerii, CET a obtinut înca 770 de mii de euro, fiecare certificat dat în administrare catre KDF aducând în conturile furnizorului bacauan câte 8 euro, la un comision de administrare de 3 la suta. Tranzactionarea certificatelor de carbon a ridicat mai multe suspiciuni, în conditiile în care vânzarea lor a fost facuta printr-o procedura netransparenta.

Argumentul invocat de reprezentantii CET este cel putin bizar. Marius Stanila, directorul de vânzari al companiei, a motivat comercializarea certificatelor prin urgenta achitarii unor penalitati catre E.ON Gaz. Întelegerea parafata cu KDF ridica o serie de probleme de natura fiscala, cea mai importanta fiind cea a platii TVA catre statul român.

Taxa de 400 de mii euro

Tranzactia convenita în iulie de CET si KDF Energy intra sub incidenta prevederilor instituite de Codul Fiscal. Taxa pe valoare adaugata (TVA) care este suportata de CET Bacau în urma întelegerii din vara ajunge la aproximativ 400 de mii de euro. Chestionat pe aceasta tema, Marius Stanila a afirmat ca legislatia româna nu-l obliga sa vânda certificatele pe bursa, chiar daca tranzactia ar fi fost lipsita de TVA.

În primavara lui 2009, Vasile Dragusanu, fostul director al CET Bacau, a vândut 120 de mii de certificate de carbon catre un operator londonez de pe piata de profil. Potrivit afirmatiilor lui Dragusanu, furnizorul bacauan de agent termic primise, la rândul sau, o oferta din partea KDF pentru vânzarea certificatelor, însa aceasta a fost declinata de conducerea CET. „Când am vândut cele 120 de mii de certificate, am avut posibilitatea sa le vând celor de la KDF Energy sau celor de la Sempra (o companie din Londra ce apartine lui Royal Bank of Scotland – RBS). Oferta KDF cu TVA era mai buna decât a celor de la RBS. Dupa ce am dat jos TVA-ul, am ajuns la concluzia ca ce oferea Sempra era peste oferta KDF-ului. Prin urmare, am vândut certificatele catre Sempra”, a explicat Dragusanu, care a subliniat ca a vândut certificate din economiile facute pe 2008.

Jucatorii de pe piata certificatelor de carbon îsi extrag profitul din tranzactionarea pe bursele speciale de carbon a certificatelor de emisii. În urma achizitiei celor 150 de mii de certificate, KDF Energy îsi va recupera TVA-ul de la statul român, ceea ce reprezinta peste 400 de mii de euro. Pe de alta parte, CET Bacau se alege cu o datorie fata de bugetul de stat, rezultata din valoarea TVA.

Marius Stanila a motivat vânzarea certificatelor prin penalitatile presante pe care CET le avea de achitat furnizorului E.ON Gaz. „În iulie se apropia termenul de plata a unei rate a datoriilor catre E.ON Gaz. Întelegerea cu E.ON a fost ca daca platim la timp ne sterg 50% din penalitati. Am vândut la KDF, deoarece acestia ne-au platit 2,25 milioane de euro în avans, asa cum am cerut. Le-am vândut ca sa mai supravietuim pâna acum. Problema cu TVA-ul este cumva rezolvata. Statul ne-a dat aproape 11 milioane de lei pentru stergerea datoriilor”, a spus Stanila.

KDF Energy a crescut ca Fat-Frumos: de 200 de ori într-un an

KDF Energy este replica economica a lui Fat-Frumos din basme. Compania a luat fiinta în 2002. Mai multe comunicate plasate în presa în ultimele luni atesta ca firma deruleaza operatiuni financiare de zeci de milioane de euro. În septembrie 2009, KDF a deschis o reprezentanta regionala la Atena, prilej cu care oficialii companiei au declarat ca cifra de afaceri pe anul în curs va depasi suma de 200 de milioane de euro. Datele consemnate la Registrul Comertului arata ca întreaga afacere este controlata de o persoana fizica, George Brailoiu. KDF a raportat în 2008 o cifra de afaceri de doar 3,85 de milioane de lei (sub un milion de euro!) si o pierdere neta de 312 mii lei (peste 3 miliarde de lei vechi). Mai mult, bilantul aferent anului 2008 arata ca firma e înglodata în pasive. Cuantumul datoriilor depaseste suma de 2, 65 milioane lei, în timp ce cheltuielile sar de 4,32 de milioane lei. Necosmetizat, bilantul KDF vorbeste de la sine.

Miliarde date pe mâna clientilor politici

Potrivit directorului Marius Stanila, pasivele CET Bacau sunt cauzate, într-o proportie covârsitoare, de reteaua secundara precara pe care se înregistreaza pierderi de peste 35 la suta. Reteaua este proprietatea Consiliului Local, iar în ultimii sase ani de zile tevile si conductele îmbatrânite nu au cunoscut nici macar o palida cosmetizare. Printr-un proiect demarat în ceasul al doisprezecelea, municipalitatea si-a propus sa modernizeze traseele secundare. Mai multe lucrari au fost date pe mâna unor clienti politici. Firme din Roman, apartinând grupului de interese din jurul lui Dorinel Ursarescu, seful PNL Neamt, au câstigat licitatia privind modernizarea retelei aferente Punctului Termic (PT) 33 (în valoare de 17 miliarde de lei). În municipiul Bacau exista 56 de PT, care totalizeaza peste 300 de kilometri de retele secundare (aproximativ 6 kilometri pentru fiecare punct termic). Deocamdata doar doua astfel de retele se afla în lucru. Pentru finalizarea programului, Primaria are nevoie de cel putin 40 de milioane de euro. „CET-ul nu are pierderi. Noi ar trebui sa fim responsabili doar de agentul termic care iese din fabrica. Restul este al Consiliului Local. Acolo sunt pierderile, in retelele secundare”, afirma Marius Stanila.

Camera de Conturi - atributii limitate

Reprezentantii Camerei de Conturi Bacau au refuzat sa faca comentarii asupra oportunitatii vânzarii certificatelor de emisii de CO2 la CET. Potrivit noii legi care reglementeaza activitatea Curtii de Conturi - „regina institutiilor de control”, specialistii de la Curte sunt in primul rând auditori, cu atributii limitate. „In urma controlului, a auditului pe care il efectuam la toate institutiile statului, ordonatoare de credit, realizam un raport si propunem ordonatorului de credit remedierea deficientelor. Daca acesta nu-si face treaba, atunci este sesizata instanta”, afirma conducerea Curtii de Conturi. In aceasta perioada, specialistii Camerei de Conturi efectueaza verificari la Primaria Bacau. Rezultatele acestui control si eventualele probleme constatate ar putea deveni publice abia peste un an.

Sibex va reglementa piata de certificate CO2

Piata certificatelor de emisii de CO2 este inca necoapta. Acest lucru favorizeaza intermediarii, dar si posibilele acte de coruptie si evaziune ce ar putea aparea la tranzactii. SIBEX, Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu, a semnat recent un contract prin care certificatul de emisii de CO2 este echivalat unui instrument financiar. Certificatele sunt valori mobiliare, asa cum prevede legislatia CNVM (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare). „Certificatele de emisii de CO2, ca instrumente derivate, ar fi neplatitoare de TVA si se vor putea tranzactiona pe piata interna. Sibex este pregatit sa dezvolte aceasta piata, eliminând astfel (prin instrumentele derivate) tranzactiile obisnuite unde apar intermediarii, care speculeaza preturile”, a declarat Darius Cipariu, directorul adjunct al SIBEX.

Impunerea instrumentelor derivate va conduce la eliminarea coruptiei, prin aplicarea unor principii unitare de piata, unde tranzactiile obisnuite, directe, nu-si mai au locul.

Iarna nu-i ca vara

Honoriu Pitaru, directorul Romanian Energy Policy Association, expert al pietei de energie, care a monitorizat si realizarea Grupului de Cogenerare de la CET Bacau, dar si alte proiecte internationale de anvergura, a ridicat problema oportunitatii vânzarii certificatelor de CO2 pe piata interna. „In mod normal, CET Bacau trebuia sa faca o selectie de oferte prin care sa delege un broker. In acest caz, trebuie vazut contractul si prevederile legate de TVA. Pe de alta, in sensul in care functioneaza pe piata energiei aceste certificate, cel mai bun moment pentru vânzarea certificatelor este iarna. Apoi broker-ul alege oportunitatile de moment, când este cerere si pret bun”, a declarat Pitaru.

Ce sunt certificatele de carbon?

Certificatele de emisii de gaze de sera (n.r. – cunoscute sub denumirea generica de certificate de carbon) sunt instrumente financiare utilizate de catre Uniunea Europeana în cadrul politicilor referitoare la schimbarile climatice. Certifictale sunt folosite în scopul prevenirii si controlului integrat al emisiilor poluante.

Ele au intrat în circulatie în urma parafarii Protocolului de la Kyoto de catre 183 de state din lume, printre care si România. Protocolul a intrat efectiv în vigoare începând cu data de 16 februarie 2005, desi fusese convenit în decembrie 1997.

România a intrat în schema de alocare a certificatelor de carbon odata cu intrarea în Uniunea Europeana, în 2007. Creditele de carbon, cum mai sunt cunoscute aceste instrumente financiare, au fost alocate statului român în intervalul 2008–2012.

Un certificat echivaleaza cu o tona de emisii de dioxid de carbon (CO2). În baza sistemului de alocare a certificatelor, România a primit pentru perioada 2008–2012 aproximativ 350 de milioane de astfel de instrumente financiare, reprezentând aproape 70 de milioane de certificate anual (n.r. – conform Protocolului de la Kyoto, România are dreptul la 350 de milioane de tone de emisii poluante). Valoarea unui certificat de carbon este variabila, instrumentele financiare fiind tranzactionate doar pe 4 burse internationale. În România, tranzactiile cu astfel de certificate nu sunt suficient reglementate, astfel încât în jurul pietei nou-formate colcaie diverse firme apartinând „baietilor destepti” ce „capuseaza” sistemul energetic national.

E.ON Gaz confirma dezastrul: 27 octombrie - ziua când ingheata CET

CET Bacau a acumulat datorii restante semnificative fata de E.ON Gaz România, ca urmare a neachitarii contravalorii gazelor naturale consumate si a întârzierilor la plata facturilor. Situatia dezastruasa de la CET Bacau, datorata acumularii datoriilor ne este confirmata oficial de reprezentantii E.ON Gaz. „În prezent, valoarea datoriilor CET Bacau se ridica la aproximativ 13,5 milioane de lei, în cea mai mare parte din aceasta suma reprezentând penalitati pentru întârzierea la plata facturilor de gaze naturale. Compania noastra a notificat recent CET Bacau, cu privire la încalcarea prevederilor din acordul de esalonare si asupra faptului ca risca sistarea gazelor naturale”, se arata in comunicatul E.ON Gaz. „In data de 25 septembrie am avut rata la E.ON Gaz, de 20 de miliarde de lei. De pe 27 octombrie sisteaza gazul. Vom incerca sa gasim resurse financiare din vânzarea de energie electrica pentru a achita factura”, a afirmat Marius Stanila (foto), director de vânzari la societatea de termoficare.

CET Bacau are datorii importante si la bugetul statului. Potrivit ultimei situatii postate pe site-ului Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, la finalul celui de-al doilea trimestru, CET SA inregistra datorii de peste 13,3 milioane de lei, din care TVA era 4,9 milioane de lei. Potrivit aceleasi situatii, la CET SA au fost demarate procedurile de executare silita. Din totalul datoriilor, valoarea penalitatilor si a dobânzilor depasea 3,7 milioane de lei.