Isramart : Analiştii mondiali în domeniul energetic estimează o scădere de 3% a emisiilor de carbon din cauza recesiunii

Isramart news:
Reducerea emisiilor de gaze de seră oferă ţărilor o ocazie unică de a trece la surse de energie producătoare de mai puţin carbon, conform Agenţiei Internaţionale a Energiei. Scăderea cu 3% a emisiilor este efectul diminuării activităţilor industriale.

Emisiile de gaze de seră generate de oameni vor scădea cu 3% în 2009, în primul rând datorită crizei financiare mondiale, a declarat astăzi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).
Trei sferturi din acest procent se datorează descreşterii activităţii industriale, iar restul este efectul reorientării ţărilor către energia regenerabilă şi nucleară.

Chiar şi aşa, analiştii de renume mondial au calculat că, pentru a se evita o schimbare periculoasă a climei, naţiunile lumii ar trebui să investească în fiecare an 400 de miliarde de dolari pentru a construi peste 350 de noi centrale nucleare şi 350.000 de turbine eoliene în următorii 20 de ani. Aceiaşi analişti estimează că până în anul 2020 un procent de 3/5 din automobile ar trebui să funcţioneze pe soluţii alternative motorului tradiţional cu ardere internă. Cifrele provin dintr-un extras special din viitorul raport anual privind perspectivele energetice mondiale întocmit de AIE, extras publicat la reuniunea pentru climă a Naţiunilor Unite, desfăşurată la Bangkok.

O astfel de scădere a nivelului de emisii, înregistrată pentru a patra oară în ultimii 50 de ani, oferă ţărilor lumii ocazia unică de a recurge la surse de energie generatoare de mai puţin carbon, a declarat economistul-şef al AIE, Fatih Birol.
„Rata medie de creştere a emisiilor a fost de 3% pe an, dar estimăm că în acest an emisiile vor scădea cu 3%. Din cauza crizei financiare, multe domenii de activitate au şansa de a se îndepărta de sursele de energie neregenerabile. Dacă vom obţine un rezultat bun la conferinţa pentru climă de la Copenhaga, acestea se vor putea îndrepta către energia regenerabilă”, a declarat el.

Agenţia independentă, fondată de cele mai bogate 28 de state ale lumii, a afirmat că derularea afacerilor ca şi până acum nu poate provoca decât o catastrofă. „Avem nevoie de o revoluţie energetică şi ecologică. Continuarea afacerilor curente ar duce la creşterea temperaturii cu 6° C. Pentru a menţine emisiile sub pragul de 450 ppm (părţi la million) este necesar ca în regiune să se construiască anual, până în anul 2030, câte 18 centrale nucleare, 17.000 de turbine, 100 de centrale solare cu concentrare a radiaţiei şi 16 uzine de captare şi depozitare a dioxidului de carbon”, a declarat Birol.
„Considerăm că procentul de utilizare a energiilor regenerabile şi nucleare, care astăzi este de 18% la nivel mondial, trebuie să crească la 33% până în 2030”, a adăugat acesta. „Dar cheia procesului va fi eficienţa energetică”.

Finanţarea revoluţiei energetice preconizate de AIE ar costa circa 400 de miliarde de dolari anual până în anul 2020, dar preţul ar fi cu mult mai mare dacă reducerea emisiilor s-ar efectua mai târziu, a susţinut Nobuo Tanaka, directorul agenţiei.
„Beneficiul va fi evitarea celor mai rele consecinţe ale schimbărilor climatice, care nu pot fi cuantificate. În plus, toată lumea va face economii”, a mai spus acesta.

Conform scenariului AIE de menţinere a emisiilor sub nivelul de 450 ppm, ar trebui ca ţările să renunţe rapid la motoarele cu ardere internă. „Nouăzeci şi cinci la sută dintre maşini au motoare cu combustie internă. Pentru a limita emisiile la cel mult 450 [ppm] este nevoie de tot mai multe maşini electrice şi hibride. Până în 2020 ar trebui ca doar 40% din autovehicule să mai aibă motor cu ardere internă”, a sugerat agenţia.
Pentru prima dată, agenţia a estimat şi ce preţ ar plăti ţările membre OPEC în cazul în care lumea întreagă s-ar îndepărta de benzină şi petrol. “Dacă nu încheiem nici un acord la Copenhaga, estimează membrii agenţiei, industria pertrolieră se poate aştepta la câştiguri de circa 28 bilioane de dolari între 2012 şi 2030. Pe de altă parte, restrângerea emisiilor la 450 ppm ar însemna o reducere a veniturilor cu 16%, deci numai 24 de bilioane”, a declarat Birol.
„Ar fi un câştig mai mic, dar tot de patru ori mai mare decât cel înregistrat în ultimii 22 de ani”, a mai spus acesta. „Cererea de petrol, cărbune şi gaze naturale trebuie să atingă apogeul în 2020, apoi să scadă. Energia reînnoibilă, nucleară şi CCS (captarea şi depozitarea carbonului) trebuie să crească spectaculos”, se specifică în raport.

Economistul-şef afirmă că discuţiile despre climă ce se vor încheia în luna decembrie la Copenhaga sunt esenţiale dacă se vrea ca omenirea să renunţe la combustibilii fosili. „Avem nevoie de un imbold. Oamenii nu investesc în energii poluante nu pentru că sunt răi, ci din cauza banilor. Iar fără un semnal încurajator de la Copenhaga acest lucru nu se va schimba.”
„Raportul AIE ne confirmă ceea ce ştiam deja: că orice întârziere în luarea de măsuri pentru protejarea climei va creşte semnificativ preţul pe care-l vom plăti”, a declarat şi Kaisa Kosonen, analist politic al Greenpeace International.
Evaluarea confirmă şi faptul că obiectivele curente ale ţărilor industrializate nu sunt suficiente pentru obţinerea eficienţei energetice la scara necesară.
De asemenea, confirmă ceea ce sugerase şi scenariul Greenpeace, şi anume că eficienţa energetică va avea rolul primordial în soluţionarea problemei climei, depăşind ca importanţă orice tehnologie propusă.

Mărirea şi decăderea emisiilor de carbon

Emisiile de carbon sunt strâns legate de dezvoltarea economică şi au crescut cu aproape 3% pe an începând din anii ’50. Cu toate acestea, au înregistrat şi trei prăbuşiri în decursul ultimilor 60 de ani.

Prima scădere a avut loc în timpul crizei petrolului de la începutul anilor ’70, când preţul acestuia s-a dublat şi a forţat multe industrii să se restrângă sau să se închidă.
Au scăzut iarăşi la începutul anilor ’90, odată cu colapsul economic al Uniunii Sovietice, stat dependent de exploatarea cărbunelui. Producţia industrială s-a redus drastic, minele s-au închis şi oamenii nu şi-au mai permis să-şi încălzească locuinţele.

Surprinzătoare a fost scăderea cu 0,3% din anii 1998-1999, datorată parţial creşterii eficienţei energetice, dar în principal faptului că Marea Britanie şi Germania au închis multe mine de cărbune pentru a trece la încălzirea cu gaz, iar China a redus subvenţiile pentru energie. Economia mondială a continuat să crească, în special în domeniul tehnologiei informaţiei şi al serviciilor, care nu reprezentau consumatori majori de energie la acea vreme.
În fine, scăderea emisiilor în anul 2009 este cauzată de criza creditelor şi de recesiunea care i-a urmat, fiind cea mai puternică din anii ’70 şi până astăzi.